|
Triunfu a Santa Rosalia (brani scelti)
|
|
|
Rusulia Santa Virgini amurusa gigghiu addivatu fustia all'acqui puri la discinnenza tua fu priziusa di Carlo Magno vinni Imperaturi
pi essiri a dDiu la cilesti spusa di 'ncelu e 'nterra ci retti st'onuri apposta 'nta stu munnu fu mannata pi essiri di Palermo l'avvocata
essennu la Sicilia turmintata d'indigni manigoldi e saracini la santa liggi vineva discacciata di chisti barbari indigni er'assassini
la Gran Signura Maria Immacolata pi libbirari a nui di sti ruini va ‘nsonnu nni Ruggeri ci ricia parti e va libira l'isula mia
partiu Ruggeri a nomi di Maria comu a Palermu l'armata porta lu valuri e la spata sua c'avia li turchi e li saracèni discacciau
e iddu e tutta la gran signuria curti riali 'nPalermu piantau misi assurdari sutta li banneri omini fòrti e valenti cavaleri
sennu a Palermo lu Conti Ruggeri una sorella l'avia e la maritau ci retti pi spusu un bravu cavaleri ca Sinibaldi di nomu si chiamava
anticamenti fici li so schieri e dDiu na bedda figghia ci mannau e pi vuliri di l'Altu Missia di Sinibaldi vinni Rusulia
Essennu nata Santa Rusulia triunfu fici la corti riali tuttu lu populu gran festa ci facia pi li biddizzi, c'nun c'eranu l'iguali
e la nurrizza, cu è ca la nutria la vuleva beniri 'nto na manera tali 'nta lu so pettu sempri l'allattava e gilusa ru latu, mai un s'arrassava
era na Santa e idda lu mustrava e di la Corti si faceva amari Sinibaldi assai sinni priava c'avia sta figghia di biddizzi rari
la matri assai la figghia stimava la Santa liggi ci misi a ‘mparari e la 'mparava cu n'affettu piu e la Virginedda misi ad'amari a dDiu
Rusulia Santa poi quannu crisciu comu a vulutu dDiu Verbu divinu a la curti riali junciu un cavalieri chiamatu Baldovino
lu Re Ruggeri ca lu canusciu e l'accugghiu cu gioia e fistinu ma comu chistu vitti a Rusulia s'immamurò e 'mpazzennu nni ja
‘nta lu palazzu quannu la viria lu cori forti a iddu s'inciammava però a so patri nenti ci ricia picchi si scantava si lu rifiutava
Rusulia Santa nenti 'nni sapia omini 'nfacci mai nni guardava ad unu sulu purtava l'amuri a Gesù Cristu nostru Ridinturi
cunsidirava cu perfettu amuri cu'a lu calvariu morsi crucifissu e a li peri di nostrii Signuri ci stava Rusulia sempri spissu
e Baldovinu omu di valuri circava a Rusulia pinseri fisssu circava cu li so boni manieri pi putirisi spiari li pinsieri
un ghiornu va caccia lu Conti Ruggieri fici la via di Monti Piddirinu si purtau li so bravi cavalieri li cacciaturi e puru a Baldovinu
sennù a li favuri sparti a li schieri lu Re unn'avennu pirsuni vicinu un firuci liuni l'agguantau lu Re fu prontu e la spada tirau
cu lu liuni la lutta cuminciau ma lu liuni già lu superau in chiddu 'stanti Baldovinu arrivau ca vitti ca lu Re, era stancu e affannatu
leva di parti e iddu s'avanzau scippà la spata chi tineva a latu siccome era forti e valenti cavaleri ci retti la morti add'armali potenti
lu Re ristò intiero veramenti quannu vitti 'nterra ddu fieru liuni facennu all'altu dDiu ringraziamenti e uni e l'autri misi 'nginucchiuni
in chiddu 'stanti curreru li genti li conti e li principi e tutti li baruni lu Re stu fattu a tutti ci cuntau ca Baldovino la vita ci salvau
pi stii prudigiu quali operau Baldovinu divinni grandi omu di valuri lu Re a la spadda sua si lu purtau con semplici lodi e tutti li unuri
di primiallu subitu iddu pinsau lu Re ci stava quasi cu timuri di quali premiu darici un sapia di l'obbligo e di vita ch'iddu ci avia
ci dumannò chi grazia vulia … eh Baldovinu si nni aprufittau pi lu pinseri 'ntesta chiddu avia sta grazia a lu Re ci addumannau
ci rissi «...iu vogghiu pi spusa a Rusulia» l u Re Ruggeri si nni ralligrau a Baldovinu ci rissi nun timiti a me niputi Pi spusa Vui l'avriti
arrivatu a lu palazzu, ben sintiti l u Re 'na granni festa fici fari a dami e cavalieri tutti uniti li 'mmitò tutti a palazzu riali
a la finuta di lu pranzu ora sintiti lu riali nobili vosi licinziari e Baldovinu nni ristau tant'ammiratu di la gran curti e di tutti avantatu
sennù lu Re a palazzu riposatu e Baldovinu chi vuleva a Rusulia lu Re lu rissi a la soru e a lu cugnatu chi veramenti raccussi ci cumminia
chisti du spusi s'hannu cuntintatu la matri rissi lassati fari a mia chi cosa bona nui duvimu fari cu Baldovinu nui apparentari
la matri vosi a Rusulia chiamari e ci cunfida tuttu lu trattatu ca pi li modi e li tui biddizzi rari un cavalieri di tia è 'namuratu
figghia Pi spusu, tu lu div'accittari picchi lu Re, to ziu, l'ha cumannatu ...e Rusulia cu dolcissimo parrari ci rissi «matri un mi vogghiu maritari»
...e Rusulia cu dolcissimo parrari ci rissi «matri un mi vogghiu maritari».
e Santa Rusulia fici un partitu di li chiaghi di Cristu si 'nciammau dicennu ch'idda voli pi maritu a lu so Eternu Ddiu ca la criau
nasciu sta virginedda Rusulia e 'nta la conca d'oru sparma l'ali e si'nciammau di Cristu Ridinturi chiddu ca criau celu, terra e mari
lu dimoniu ci dicia senti senti Rusulia Rusulia t'ha maritari meghiu 'i mia tu nun po' asciari
ma iu sugnu maritata cu Gesù sugnu spusata e la robba nun è mia e di Gesu e di Maria
Rusulia, Rusulia chi nn'ha fari di sta Cruci? ca si fora i mia e di tia 'ncentu pezzi la faria
Rusulia chi chistu senti li ginocchia ‘n terra posa 'un abbasta di priari 'un abbasta i lacrimari si tu un veni e nun m'aiuti perdu l'arma e la saluti
cala l'Ancilu cu la spata bruttu bestiu cancia strata e vattinni 'nta l'abbissu unni ti manna 'u Crucifissu
Farfareddu vacci tu, iu pi mia un ci vaju cchiù mi nni dettiru tanti e 'quanti mi rumperu li puma di l'anchi
viva viva Rusulia, ca lu 'nfernu fa trimari e Lucifaru cu tia un ci potti cuntrastari
comu spusa di l'amanti Cilesti scansanni di fami tirrimoti e pesti comu na libiratu tanti voti scansanni di fami, pesti, guerri e di tirrimoti
un certu jornu vosi pittinari la cammarera a Santa Rusalia di perle e gioie la misi ad intricciari nà li sò beddi capiddi c'avia
ma pi chiù megghiu falla ncapricciari cà c'è lu specchiu guardati ci dicia mentri a lu specchiu si guardava fissu ci accumpariu Gésu Crocifissu
e la chiamau Gésu iddu stissu Rusulia sugnu lu tò Redenturi chi morsi a la crùci trafissu pi tia pativi turmenti e duluri
lassa lu specchiu e mia guarda fissu di li me manu li cinqu aperturi io morsi in cruci cu turmenti e peni tu t'innamuri di cosi tirreni
replica e dici l'amatu Signuri veni lu sarvaturi a la badia e da si viri cu perfettu amuri ca ju sugnu prontu e mi spùsu cu tia
si un sai la strata un stari cu timuri un anciuleddu t'imparà la via Rusulia 'ntisi chistu e un parrau e 'nsoccu rissi Ddiu nun cunfirau
ora prigamu cu na fedi i tia viva la virginedda Rusulia … viva Santa Rusulia
giaculatona eh nun è cunfrati c'u-nnu rici cu mia … viva Santa Rusulia
Rusulia sennù a li munti lu dimoniu la tintau ci voggh’iri e ci vogghiu annari Rusulia aggh'ir'a tintari
Rusulia supra li munti ci cuntava li beddi cunti lu dimoniu ci dicia va maritati Rusulia
sugnu bona e maritata cu Signuri sugnu spusata e la robba nu ne mia è di Gésu e di Maria
Rusulia tecca sta littra ti la manna lu to patri ca sta chiusu 'nto palazzu va facennu com'un pazzu
cavaleri aspetta un pocu quantu arrivu la me grutta e mi mettu a cruci 'ncoddu e va pighhiu di 'dda sutta
Rusulia supra li munti ci cuntava li beddi cunti lu dimoniu ci dicia va maritati Rusulia
giaculatoria eh nunn'è ddivotu c'u-nnu rici cu mia … viva Santa Rusulia
Quannu Gesu cummitau tutti quanti i Virgineddi beddu pranzu apparicchiau di galanti e cosi beddi 'nta lu menzu du banchettu s'assittau cu gran rispettu
'nta li tanti virgineddi cci nn'era una e lacrimava si pigghiava di rispettu la so patria idda pinsava si vutò a Matri Maria e ci rissi... «chi hai chi chianci Rusulia?»
«...ch'aju aviri Matri bedda haju 'na granni affrizioni, la me patria è puviredda è ‘nta ‘na cunfusioni cc e un sirpenti chi camina e ‘a città è misa a ruina»
«...zittu zittu Rusulia: 'n hà paura figghia mia; ora vaju nni mè Figghiu biancu e biunnu comu un gigghiu è lu Re supra li Rè ch'è patruni 'i quantu cc'è».
«Figghiu miu, 'na Virginedda m'ha cuntatu n'affrizioni la so patria è puviredda è 'nta 'na cunfusioni c'è un sirpenti chi camina e a città è misa in ruina».
«Matri mia sunnu piccaturi iu li vogghiu castiari hannu fattu milli erruri e iu li vogghiu subbissari cù nun fa cuntu di mia li castiu Matri mia».
«Figghiu miu l'ha pirdunari ca di pò l'ha fattu tu sunnu genti di stu Regnu sunnu avvinti e 'un ponnu cchiù p'ù latti chi detti a tia fà la grazia a Rusulia».
«Matri mia siti patruna di lu Suli e di la Luna di li stiddi e quantu c'è e già chi me Matri la cumanna biniricu la campagna, mentri ùliti Matri mia, fazzu a grazia a Rusulia».
viva viva Rusulia ca lu 'nfernu fà trimari e Lucifuru cu tia nun cci potti cuntrastari comu spusa di l'amanti cilesti scansanni ri fami di tirrimoti e pesti e comu nn'ha libiratu tanti voti scansanni di fami, pesti, guerri e di tirrimoti.
Fratanto la città era tormentata d'un mali crudili e violenti la pesti ca di dDiu era comannata faceva stragi di l'umana genti di ‘sta Santuzza ch'è nostra avvocata nun si parrava e un si riceva nenti quattrocent'anni senno matorati l'Eternu Diu si mossi 'mpietati
si ritruvava 'npalermu malata una dama trapanisa e stamu attenti vent'anni nna lu lettu cunnannata nun ci potevano mai miricamenti la Santa cci va 'nsonnu na nottata cci rissi «...dama stai allegramenti»! sugnu la Virginedda Rosalia vinni a guariri a tia sta malattia
dumani vieni a ritrovare a mia a Monte Pellegrino festeggianno si pi casu tu nun sai la via li stissi pieri ti ci porteranno l'indomani la dama si sintia libbira e franca di qualunque affannu comu 'nterra li peri posao pe fora Porta San Giorgio pigghiao
un'antica cammarera sua 'ncuntrao a la montagna la vosi portari pi vuliri di cui uni criao giustu la grutta l'ha ghiutu a 'nzirtari
comu la dama nna la grutta entrau s'inginocchiò e si vinni addormintari e nna lu sonnu un ancilo ha 'mparato unn'era misu lu so corpo sacrato
comu la dama già s'arrurpigghiato lu pirriaturi si fici chiamari scavanno 'nna ddu loco disignato lo monomento hanno jutu a trovari
comu di l'anni avia stato formato dunni si grapia nun si putia trovari scinneru 'm-Palermo e cci ju lu Prituri lo Sinato e puru Monsignuri tutti prigamu la compagnia dicennu... viva Santa Rusulia!
giaculatoria eh i malateddi vonnu 'razia ri tia … viva Santa Rusulia
Bella festa si fa 'ncelu cu li virgini e li santi c’un amuri e tantu zelu li Virgini abballanu tutti quanti 'nanzi a Diu Patri e Signuri li Virgini abballanu tutti l'uri
di lu tronu la scinneru abballati cara matri quantu nui n'addivirtemu ralligrati vostru patri a mumentu ncompagnia abballanu tutti cu Maria
Maria Virgini è la prima Maria Virgini è la patruna a li stiddi a la marina Maria Virgini è suli e luna grira accussì ogni virginedda viva Maria ch'è la cchiu bedda
Maria Virgini si pigghia pi cumpagna a Rusulia e cci rici amata figghia «...veni giubula cu mia, fai n'abballu graziusu rallegra Patri, Figghiu e Spusu»
ora nesci Ursula Santa cu la cara cumpagnia 'ncelu gloria si canta balla Barbara e Lucia Binigna Medita cu Nora Rosa, Ciccia e Pitittina ora nesci cu Custanza Aita, Ninfa cu Speranza e Spiranza cu Vicenza e Vicenza cu Lorenza ora nesci Dorotia, Brigida, Giulia 'ncumpagnia ora nesci Santa Lidda, Graziedda cu Sisidda ora nesci Santa Fara, Niculetta e Santa Chiara ora nesci Marcellina ... «cu li soi curuni'n-testa 'nnanzi a Diu ficiru festa, Gesualda, Remualda, Gesumunda cu Rumunna. Ma tra tutti 'sti Santi, Quali sunnu li cchiù fistanti?» Nuccenzia martiri e Violanti
Virgineddi puri e santi ca ballati ‘n-Paradisu fra triunfi soni e canti cu prighieri e bonu visu si li Virgini su milli Maria Virgini è la patrona
si li Virgini su stiddi Maria Virgini è suli e luna già s'ha fattu 'stu banchettu e cu tanta dignitati cun n'amuri e letu visu li virgini vannu cumpliti 'n-Paradisu chiamannu... Giusta, Pidda, Grifonia, Silvia, Ursula, Giovanna, Ninfa, Minica, Filumena, Tanatina, Ancelina, Ernestina, Veronica, Letterina, Casimira Bir'iritta e Rusulia...! tutti priamu a Gesu, Giùseppi e Maria! … viva Santa Rusulia, viva!
testo prelevato dal libretto ... ESSENNU NATA SANTA ROSALIA edito dal Comune di Palermo in occasione del 377° Festino e curato su testi tradizionali da Fabrizio Lupo e Vito Parrinello |
|