Triunfu a Santa Rosalia

(brani scelti)

 

 
 

Rusulia Santa Virgini amurusa

gigghiu addivatu fustia all'acqui puri

la discinnenza tua fu priziusa

di Carlo Magno vinni Imperaturi

 

pi essiri a dDiu la cilesti spusa

di 'ncelu e 'nterra ci retti st'onuri

apposta 'nta stu munnu fu mannata

pi essiri di Palermo l'avvocata

 

essennu la Sicilia turmintata

d'indigni manigoldi e saracini

la santa liggi vineva discacciata

di chisti barbari indigni er'assassini

 

la Gran Signura Maria Immacolata

pi libbirari a nui di sti ruini

va ‘nsonnu nni Ruggeri ci ricia

parti e va libira l'isula mia

 

partiu Ruggeri a nomi di Maria

comu a Palermu l'armata porta

lu valuri e la spata sua c'avia

li turchi e li saracèni discacciau

 

e iddu e tutta la gran signuria

curti riali 'nPalermu piantau

misi assurdari sutta li banneri

omini fòrti e valenti cavaleri

 

sennu a Palermo lu Conti Ruggeri

una sorella l'avia e la maritau

ci retti pi spusu un bravu cavaleri

ca Sinibaldi di nomu si chiamava

 

anticamenti fici li so schieri

e dDiu na bedda figghia ci mannau

e pi vuliri di l'Altu Missia

di Sinibaldi vinni Rusulia

  

Essennu nata Santa Rusulia

triunfu fici la corti riali

tuttu lu populu gran festa ci facia

pi li biddizzi, c'nun c'eranu l'iguali

 

e la nurrizza, cu è ca la nutria

la vuleva beniri 'nto na manera tali

'nta lu so pettu sempri l'allattava

e gilusa ru latu, mai un s'arrassava

 

era na Santa e idda lu mustrava

e di la Corti si faceva amari

Sinibaldi assai sinni priava

c'avia sta figghia di biddizzi rari

 

la matri assai la figghia stimava

la Santa liggi ci misi a ‘mparari

e la 'mparava cu n'affettu piu

e la Virginedda misi ad'amari a dDiu

 

Rusulia Santa poi quannu crisciu

comu a vulutu dDiu Verbu divinu

a la curti riali junciu

un cavalieri chiamatu Baldovino

 

lu Re Ruggeri ca lu canusciu

e l'accugghiu cu gioia e fistinu

ma comu chistu vitti a Rusulia

 s'immamurò e 'mpazzennu nni ja

 

‘nta lu palazzu quannu la viria

 lu cori forti a iddu s'inciammava

però a so patri nenti ci ricia

picchi si scantava si lu rifiutava

 

Rusulia Santa nenti 'nni sapia

omini 'nfacci mai nni guardava

ad unu sulu purtava l'amuri

a Gesù Cristu nostru Ridinturi

 

cunsidirava cu perfettu amuri

cu'a lu calvariu morsi crucifissu

e a li peri di nostrii Signuri

ci stava Rusulia sempri spissu

 

e Baldovinu omu di valuri

circava a Rusulia pinseri fisssu

circava cu li so boni manieri

pi putirisi spiari li pinsieri

 

un ghiornu va caccia lu Conti Ruggieri

fici la via di Monti Piddirinu

si purtau li so bravi cavalieri

li cacciaturi e puru a Baldovinu

 

sennù a li favuri sparti a li schieri

lu Re unn'avennu pirsuni vicinu

un firuci liuni l'agguantau

lu Re fu prontu e la spada tirau

 

cu lu liuni la lutta cuminciau

ma lu liuni già lu superau

in chiddu 'stanti Baldovinu arrivau

ca vitti ca lu Re, era stancu e affannatu

 

leva di parti e iddu s'avanzau

scippà la spata chi tineva a latu

siccome era forti e valenti cavaleri

ci retti la morti add'armali potenti

 

lu Re ristò intiero veramenti

quannu vitti 'nterra ddu fieru liuni

facennu all'altu dDiu ringraziamenti

e uni e l'autri misi 'nginucchiuni

 

in chiddu 'stanti curreru li genti

li conti e li principi e tutti li baruni

lu Re stu fattu a tutti ci cuntau

ca Baldovino la vita ci salvau

 

pi stii prudigiu quali operau

Baldovinu divinni grandi omu di valuri

lu Re a la spadda sua si lu purtau

con semplici lodi e tutti li unuri

 

di primiallu subitu iddu pinsau

lu Re ci stava quasi cu timuri

di quali premiu darici un sapia

di l'obbligo e di vita ch'iddu ci avia

 

ci dumannò chi grazia vulia

… eh Baldovinu si nni aprufittau

pi lu pinseri 'ntesta chiddu avia

sta grazia a lu Re ci addumannau

 

ci rissi «...iu vogghiu pi spusa a Rusulia» l

u Re Ruggeri si nni ralligrau

a Baldovinu ci rissi nun timiti

a me niputi Pi spusa Vui l'avriti

 

arrivatu a lu palazzu, ben sintiti l

u Re 'na granni festa fici fari

a dami e cavalieri tutti uniti

li 'mmitò tutti a palazzu riali

 

a   la finuta di lu pranzu ora sintiti

lu riali nobili vosi licinziari

e   Baldovinu nni ristau tant'ammiratu

di la gran curti e di tutti avantatu

 

sennù lu Re a palazzu riposatu

e Baldovinu chi vuleva a Rusulia

lu Re lu rissi a la soru e a lu cugnatu

chi veramenti raccussi ci cumminia

 

chisti du spusi s'hannu cuntintatu

la matri rissi lassati fari a mia

chi cosa bona nui duvimu fari

cu Baldovinu nui apparentari

 

la matri vosi a Rusulia chiamari

e ci cunfida tuttu lu trattatu

ca pi li modi e li tui biddizzi rari

un cavalieri di tia è 'namuratu

 

figghia Pi spusu, tu lu div'accittari

picchi lu Re, to ziu, l'ha cumannatu

...e Rusulia cu dolcissimo parrari

ci rissi «matri un mi vogghiu maritari»

 

...e Rusulia cu dolcissimo parrari

ci rissi «matri un mi vogghiu maritari».

 

 

 

 

e Santa Rusulia fici un partitu

di li chiaghi di Cristu si 'nciammau

dicennu ch'idda voli pi maritu

 a lu so Eternu Ddiu ca la criau

 

nasciu sta virginedda Rusulia

e 'nta la conca d'oru sparma l'ali

e      si'nciammau di Cristu Ridinturi

chiddu ca criau celu, terra e mari

 

lu dimoniu ci dicia

senti senti Rusulia

Rusulia t'ha maritari

meghiu 'i mia tu nun po' asciari

 

ma iu sugnu maritata

cu Gesù sugnu spusata

e la robba nun è mia

e di Gesu e di Maria

 

Rusulia, Rusulia

chi nn'ha fari di sta Cruci?

ca si fora i mia e di tia

'ncentu pezzi la faria

 

 

Rusulia chi chistu senti

li ginocchia n terra posa

'un abbasta di priari

'un abbasta i lacrimari

si tu un veni e nun m'aiuti

perdu l'arma e la saluti

 

cala l'Ancilu cu la spata

bruttu bestiu cancia strata

e vattinni 'nta l'abbissu

unni ti manna 'u Crucifissu

 

Farfareddu vacci tu,

iu pi mia un ci vaju cchiù

mi nni dettiru tanti e 'quanti

mi rumperu li puma di l'anchi

 

viva viva Rusulia,

ca lu 'nfernu fa trimari

e Lucifaru cu tia

un ci potti cuntrastari

 

comu spusa di l'amanti Cilesti

scansanni di fami tirrimoti e pesti

comu na libiratu tanti voti

scansanni di fami, pesti, guerri

e di tirrimoti

 

 

 

 

un certu jornu vosi pittinari

la cammarera a Santa Rusalia

di perle e gioie la misi ad intricciari

nà li sò beddi capiddi c'avia

 

ma pi chiù megghiu falla ncapricciari

cà c'è lu specchiu guardati ci dicia

mentri a lu specchiu si guardava fissu

ci accumpariu Gésu Crocifissu

 

e la chiamau Gésu iddu stissu

Rusulia sugnu lu tò Redenturi

chi morsi a la crùci trafissu

pi tia pativi turmenti e duluri

 

lassa lu specchiu e mia guarda fissu

di li me manu li cinqu aperturi

io morsi in cruci cu turmenti e peni

tu t'innamuri di cosi tirreni

 

replica e dici l'amatu Signuri

veni lu sarvaturi a la badia

e da si viri cu perfettu amuri

ca ju sugnu prontu e mi spùsu cu tia

 

si un sai la strata un stari cu timuri

un anciuleddu t'imparà la via

Rusulia 'ntisi chistu e un parrau

e 'nsoccu rissi Ddiu nun cunfirau

 

ora prigamu cu na fedi i tia

viva la virginedda Rusulia

viva Santa Rusulia

 

 

 

 

giaculatona

eh nun è cunfrati c'u-nnu rici cu mia

… viva Santa Rusulia

 

Rusulia sennù a li munti

lu dimoniu la tintau

ci voggh’iri e ci vogghiu annari

Rusulia aggh'ir'a tintari

 

Rusulia supra li munti

ci cuntava li beddi cunti

lu dimoniu ci dicia

va maritati Rusulia

 

sugnu bona e maritata

cu Signuri sugnu spusata

e la robba nu ne mia

è di Gésu e di Maria

 

Rusulia tecca sta littra

ti la manna lu to patri

ca sta chiusu 'nto palazzu

va facennu com'un pazzu

 

cavaleri aspetta un pocu

quantu arrivu la me grutta

e mi mettu a cruci 'ncoddu

e va pighhiu di 'dda sutta

 

Rusulia supra li munti

ci cuntava li beddi cunti

lu dimoniu ci dicia

va maritati Rusulia

 

giaculatoria

eh nunn'è ddivotu c'u-nnu rici cu mia

…  viva Santa Rusulia

 

 

 

 

 

Quannu Gesu cummitau

tutti quanti i Virgineddi

beddu pranzu apparicchiau

di galanti e cosi beddi

'nta lu menzu du banchettu

s'assittau cu gran rispettu

 

'nta li tanti virgineddi

cci nn'era una e lacrimava

si pigghiava di rispettu

la so patria idda pinsava

si vutò a Matri Maria e ci rissi...

«chi hai chi chianci Rusulia?»

 

«...ch'aju aviri Matri bedda

haju 'na granni affrizioni,

la me patria è puviredda

è ‘nta ‘na cunfusioni

cc e un sirpenti chi camina

e ‘a città è misa a ruina»

 

«...zittu zittu Rusulia:

'n hà paura figghia mia;

ora vaju nni mè Figghiu

biancu e biunnu comu un gigghiu

è lu Re supra li Rè

ch'è patruni 'i quantu cc'è».

 

«Figghiu miu, 'na Virginedda

 m'ha cuntatu n'affrizioni

la so patria è puviredda

è 'nta 'na cunfusioni

c'è un sirpenti chi camina

e a città è misa in ruina».

 

«Matri mia sunnu piccaturi

iu li vogghiu castiari

hannu fattu milli erruri

e iu li vogghiu subbissari

cù nun fa cuntu di mia

li castiu Matri mia».

 

«Figghiu miu l'ha pirdunari

ca di pò l'ha fattu tu

sunnu genti di stu Regnu

sunnu avvinti e 'un ponnu cchiù

p'ù latti chi detti a tia

fà la grazia a Rusulia».

 

«Matri mia siti patruna

di lu Suli e di la Luna

di li stiddi e quantu c'è

e già chi me Matri la cumanna

biniricu la campagna,

mentri ùliti Matri mia,

fazzu a grazia a Rusulia».

 

viva viva Rusulia

ca lu 'nfernu fà trimari

e Lucifuru cu tia

nun cci potti cuntrastari

comu spusa di l'amanti cilesti

scansanni ri fami di tirrimoti e pesti

e comu nn'ha libiratu tanti voti

scansanni di fami, pesti, guerri

e di tirrimoti.

 

 

Fratanto la città era tormentata

d'un mali crudili e violenti

la pesti ca di dDiu era comannata

faceva stragi di l'umana genti

di ‘sta Santuzza ch'è nostra avvocata

nun si parrava e un si riceva nenti

quattrocent'anni senno matorati

l'Eternu Diu si mossi 'mpietati

 

si ritruvava 'npalermu malata

una dama trapanisa e stamu attenti

vent'anni nna lu lettu cunnannata

nun ci potevano mai miricamenti

la Santa cci va 'nsonnu na nottata

cci rissi «...dama stai allegramenti»!

sugnu la Virginedda Rosalia

vinni a guariri a tia sta malattia

 

dumani vieni a ritrovare a mia

a Monte Pellegrino festeggianno

si pi casu tu nun sai la via

li stissi pieri ti ci porteranno

l'indomani la dama si sintia

libbira e franca di qualunque affannu

comu 'nterra li peri posao

pe fora Porta San Giorgio pigghiao

 

un'antica cammarera sua 'ncuntrao

a la montagna la vosi portari

pi vuliri di cui uni criao

giustu la grutta l'ha ghiutu a 'nzirtari

 

comu la dama nna la grutta entrau

s'inginocchiò e si vinni addormintari

e nna lu sonnu un ancilo ha 'mparato

unn'era misu lu so corpo sacrato

 

comu la dama già s'arrurpigghiato

lu pirriaturi si fici chiamari

scavanno 'nna ddu loco disignato

lo monomento hanno jutu a trovari

 

comu di l'anni avia stato formato

dunni si grapia nun si putia trovari

scinneru 'm-Palermo e cci ju lu Prituri

lo Sinato e puru Monsignuri

tutti prigamu la compagnia

dicennu... viva Santa Rusulia!

  

giaculatoria

eh i malateddi vonnu 'razia ri tia

viva Santa Rusulia

 

 

 

 

Bella festa si fa 'ncelu

cu li virgini e li santi

c’un amuri e tantu zelu

li Virgini abballanu tutti quanti

'nanzi a Diu Patri e Signuri

li Virgini abballanu tutti l'uri

 

di lu tronu la scinneru

abballati cara matri

quantu nui n'addivirtemu

ralligrati vostru patri

a mumentu ncompagnia

abballanu tutti cu Maria

 

Maria Virgini è la prima

Maria Virgini è la patruna

a li stiddi a la marina

Maria Virgini è suli e luna

grira accussì ogni virginedda

viva Maria ch'è la cchiu bedda

 

Maria Virgini si pigghia

pi cumpagna a Rusulia

e cci rici amata figghia

«...veni giubula cu mia,

fai n'abballu graziusu

rallegra Patri, Figghiu e Spusu»

 

ora nesci Ursula Santa

cu la cara cumpagnia

'ncelu gloria si canta

balla Barbara e Lucia

Binigna Medita cu Nora

Rosa, Ciccia e Pitittina

ora nesci cu Custanza

Aita, Ninfa cu Speranza

e Spiranza cu Vicenza

e Vicenza cu Lorenza

ora nesci Dorotia, Brigida,

Giulia 'ncumpagnia

ora nesci Santa Lidda,

Graziedda cu Sisidda

ora nesci Santa Fara,

Niculetta e Santa Chiara

ora nesci Marcellina

... «cu li soi curuni'n-testa

'nnanzi a Diu ficiru festa,

Gesualda, Remualda,

Gesumunda cu Rumunna.

Ma tra tutti 'sti Santi,

Quali sunnu li cchiù fistanti?»

Nuccenzia martiri e Violanti

 

Virgineddi puri e santi

ca ballati ‘n-Paradisu

fra triunfi soni e canti

cu prighieri e bonu visu

si li Virgini su milli

Maria Virgini è la patrona

 

si li Virgini su stiddi

Maria Virgini è suli e luna

già s'ha fattu 'stu banchettu

e cu tanta dignitati

cun n'amuri e letu visu

li virgini vannu cumpliti 'n-Paradisu

chiamannu...

Giusta, Pidda, Grifonia,

Silvia, Ursula, Giovanna,

Ninfa, Minica, Filumena,

Tanatina, Ancelina, Ernestina,

Veronica, Letterina, Casimira

Bir'iritta e Rusulia...!

tutti priamu a Gesu, Giùseppi e Maria!

… viva Santa Rusulia, viva!

 

 

 

 

testo prelevato dal libretto

... ESSENNU NATA SANTA ROSALIA

edito dal Comune di Palermo in occasione del 377° Festino e curato su testi tradizionali da Fabrizio Lupo e Vito Parrinello